Thread Reader
Natan Garstea

Natan Garstea
@natangarstea

Nov 25
37 tweets
Twitter

Despre bitcoini și alte criptomonede Prieteni, eu am mai scris anterior despre bitcoini și alte monede virtuale. Oricum, a trecut ceva timp, așa că revin și completez.

Deci. Valoarea monedelor virtuale ar putea veni din trei surse: - valoarea monedei ca mijloc de plată; - valoarea monedei ca destinație de investiții; - valoarea intrinsecă a monedei, adusă de careva venituri aferente ei.
Haideți să începem cu a treia componentă, valoarea intrinsecă. Simplist vorbind, aceasta este valoarea economică a unui bun, o sumă a veniturilor viitoare pe care el le va genera. Ea nu depinde de valoarea de piață a bunului, dar mai mult chiar,
piața de regulă se orientează după valoarea intrinsecă, dacă o cunoaște, evident. Astfel, deținătorul unei obligațiuni oricum va primi cupoanele și principalul la obligațiunea ceea, indiferent că prețul la bursă a obligațiunii e 10% din nominal, sau 10 nominaluri.
Păi iată, monedele virtuale nu au valoare intrinsecă. Ele nu generează în sine careva valoare, și utilitatea lor este doar ca mediu de plată sau ca mediu de investire.
Dar, desigur, lipsa valorii intrinseci nu înseamnă că o monedă nu are valoare. Aici intră în funcțiune mecanismele generale ale valorii banilor ca mediu de plată, și poate fi aplicată destul de direct teoria cantitativă a banilor.
Acea care leagă masa monetară de prețul total al tuturor bunurilor care pot fi procurate. Să zicem că noi, un grup de persoane, vom conveni să utilizăm între noi, drept mijloace de plată, niște hârtiuțe din jocul Monopoly, spre exemplu, pentru a face tranzacții cu, să zicem,
niște cărți din jocul Dixit. Atunci valoarea cărților în banii ceia va fi foarte ușor de calculat - suma banilor (20580) împărțită la numărul de cărți (84), și bam!, avem 245 dolari monopolyeni pentru o carte de Dixit.
În cazul bitcoinilor, spre exemplu, numărul banilor este cunoscut și predictibil. La moment în circulație se află 19,2 milioane bitcoini, zilnic se emit încă câte 900 bitcoini, s-au emis deja 91,5% din toți 21 milioane bitcoini câți pot, teoretic, exista,
și ultimul bitcoin va apărea, aproximativ, cândva în 2014. Acest model, cu o ofertă limitată și inelastică de bani, pune prețul banilor în legătură cu oferta de bunuri pentru ei (spre deosebire de economia reală, unde oferta de bunuri are o elasticitate mică, se schimbă lent,
și prețul banilor este regulat prin oferta de bani, prin politica monetară). Astfel, cu cât mai multe chestii pot fi procurate cu bitcoini, cu atât mai scump va fi un bitcoin. Cu cât mai multe magazine îl vor accepta, cu atât mai tare va crește valoarea lui.
Această valoare, ca mediu de plată, nu arată propriu-zis valoarea bitcoinului, ci este o referință pentru prețul bunurilor și serviciilor, măsurate în bitcoini. În acest caz moneda virtuală nu este o valoare în sine, ci doar ajută la măsurarea și transmiterea valorii.
Am vândut un set de mobilă de 1 bitcoin, apoi îl vând pentru 17 mii dolari. Sau cumpăr cherestea, de 17 mii dolari. Și aici ajungem la partea cu Bitcoinul (și alte monede virtuale) ca mijloc de plată.
Dintre companiile mari care acceptă achitări în bitcoini, de exemplu, ar fi doar Microsoft. Restul companiilor mari în cadrul cărora se poate procura ceva cu bitcoini, o fac prin intermediul unei burse virtuale - criptomoneda este convertită în bani reali, și compania îi primește
banii reali. Paypal acceptă depunerea, plata și retragerea monedelor virtuale, dar ei sunt doar platforma de suport, oricum achitarea în bitcoini trebuie să fie acceptată de vânzător. Dintre companii mai mari aș menționa și Newegg (tehnică electronică), unde plătești direct,
și Overstock (mobilă), în care achitarea cu monedă virtuală se poate face prin carduri de cadou. Cumperi cardul de cadou de o anumită sumă în dolari cu bitcoini, și deja cu el vii la magazin și procuri mobila.
Ar mai fi unele exemple, dar ele sunt fie acțiuni limitate de marketing, fie companii relativ mici, fie bunurile vândute sunt virtuale (cum ar fi, de exemplu, stream-urile pe twitch sau disconturile pe rakuten).
Și, desigur, există multe companii care lucrează cu parteneri, burse virtuale care deservesc ele partea de convertire a monedei virtuale, vânzătorul primind bani reali.
Apropo, câțiva ani în urmă lista companiilor care acceptau monede virtuale, sau intenționau să le accepte, era mult mai mare. Și reducerea utilizării lor a avut loc din cauza „Paradoxului Bitcoinului”, cum îl numesc unii specialiști (eu).
Imediat cum crește potențiala piață pe care bitcoinul poate fi utilizat drept mijloc de plată (aceea ce și este măsurarea valorii lui), prețul bitcoinuliu va crește. În sens, același bun sau serviciu deja va costa mai puțini bitcoini. Va acea loc o deflație a monedei virtuale.
Și, deflația este ucigașul activității economice. Dacă știi că o mașină va costa mai ieftin anul următor, probabil vei mai aștepta cu procurarea mașinii. Sau a unui apartament. Sau a unui utilaj nou, folosit în compania ta.
Deflația are un efect generalizat de încetinire a operațiunilor, de amânare a investițiilor și cheltuielilor. Exact așa cu moneda virtuală. Dacă ea se tot scumpește, nimeni nu o va utiliza azi drept mijloc de plată, fiindcă păstrarea ei va permite să cumperi mai multe mâine.
Probabil, toți cunoașteți istoria cu procurarea pizzei pentru bitcoini la scurt timp după apariția acestei monede, în 2010. Unul dintre primii entuziaști ai criptomonedei a reușit să procure 2 pizza pentru 10 000 bitcoini, care valorau atunci 41 dolari.
Aceasta este prima tranzacție în lumea reală făcută cu monedă virtuală. Și, calculul pe care îl face toată lumea la auzul acestei istorii, și este exemplificarea Paradoxului Bitcoinului. La valoarea maximă a bitcoinului, banii cheltuiți pe pizzele celea ar fi însumat 690 milioane
Și, compătimirea sau râsul, adresate cumpărătorului pizzei, și sunt cuiele în sicriul bitcoinului. Fiindcă bitcoinul este văzut ca investiție, și nu mijloc de plată. Cât timp valoarea bitcoinului poate să crească, nu este rațional să îi cheltui.
El trebuie păstrat până când va ajunge la valoarea lui maximă, și doar atunci se poate cheltui. Din mijloc de plată, bitcoinul se transformă în investiție.
Dar, aceea că el nu este utilizat drept mijloc de plată, limitează penetrarea de către el a unor noi piețe, adaptarea lui de către noi agenți economici. În cazul Overstock, primii care l-au adoptat drept mijloc de plată,
vânzările contra bitcoini constituie mai puțin de 1% din rulajul lor. Acceptrea bitcoinilor în majoritatea cazurilor este o chestie de imagine, sau poate ține de un hobby al proprietarului afacerii, dar nu este o chestie îndreptățită economic.
Anume de aceasta adoptarea criptomonedelor ca mijloc de plată în ultimii ani a avut un recul semnificativ.
Acesta și este Paradoxul Bitcoinului. Când el devine interesant drept mijloc de plată, lui îi crește valoarea, și creșterea valorii îl scoate din circulație și îl face neinteresant drept mijloc de plată.
Cât despre bitcoini drept investiție - după cum am spus, ei nu au valoare intrinsecă, nu au careva venituri pe care s-ar baza valoarea lor.
Marile fluctuații ale prețului bitcoinilor sunt conjuncturale și speculative, cauzate de schimbarea cererii și ofertei pe piață, a așteptărilor jucătorilor pieței și, desigur, a principalului motor al raliurilor de prețuri - a sindromului FOMO.
Și, postarea mea nu este despre bitcoini ca investiție. Din ei, ca și la orice raliu de prețuri și agiotaj pe piață, poți câștiga când intri în momentul potrivit și ieși tot în momentul potrivit, și poți pierde.
Dar, aceste câștiguri sunt cauzate nu de valoarea economică a bitcoinilor, ci doar de aceea că se găsește altcineva care va dori să îi cumpere la prețul la care îl propuneți. Și, procurarea lor nu este o investiție economică, și una speculativă
(fără a da conotații peiorative termenului „speculativ”, acesta este un tip de investiții, valid și uneori profitabil, care, însă, comportă riscuri de alt tip și magnitudine decât investițiile bazate pe valoarea intrinsecă).
Agiotajele vin și se duc, valoarea economică rămâne. Și, din cauza Paradoxului Bitcoinului, nu știu în ce măsură această monedă (sau oricare alta, virtuală) va putea deveni un mijloc de plată general acceptat, așa cum l-a gândit să fie creatorul lui, Satoshi Nakamoto.
(minarea ultimului bitcoin, anul 2140, desigur, așteptăm să adauge Elon opțiunea de editare…)
Natan Garstea

Natan Garstea

@natangarstea
Autorul podcastului „Istoria Moldovei”.
Follow on Twitter
Missing some tweets in this thread? Or failed to load images or videos? You can try to .